Din punctul meu de vedere, poporul roman este unul dintre cele mai bogate atunci cand vorbim de ceea ce au mostenit :limba, cultura si traditiile.
Limba Română este pentru poporul nostru „Cina cea de Taină a Carpaţilor”, din care ne împărtăşim de două mii de ani. Voce a conştiinţei româneşti, Grigore Vieru va rămâne în memoria noastră prin dragostea sa pentru limba şi istoria românilor.
Romania are o cultura unica, fiind produsul geografiei si evolutiei istorice deosebite ale acesteia. Evolutia Romaniei a fost plina de salturi: epocile cultural productive au fost cele de stabilitate iar oamenii s-au aratat impresionant de inventivi in perioadele mai putin favorabile.
Cu timpil, romanii si-au imbogatit ceea ce au mostenit insa, cea mai benefica perioada a fost prima jumătate a secolului 20. Este considerata de mulți ca fiind epoca de aur a culturii românești și este perioada în care aceasta a atins nivelul său principal de afirmare internațională.
Poporul roman se pote mandri la fel de bine si cu traditiile sale.Traditiile si obiceiurile au o importanta deosebita pentru cunoasterea particularitatilor istorice ale etnogenezei poporului nostru, a istoriei filozofiei, esteticii si eticii populare romanesti. Ele se integreaza elementelor deosebit de valoroase ale culturii spirituale populare, fiind cele de definesc, alaturi de multe altele, particularitatile etnice ale unui popor.
Obiceiurile ţin de conştiinţa poporului român pentru că exprimă înţelepciunea populară a acestui neam. Cele mai răspândite şi mai fastuoase s-au dovedit a fi cele legate de marele Praznic al Crăciunului şi de sărbătorirea Anului Nou:
Pomul de Craciun
. Tradiția spune că pomul de Crăciun se împodobește în Ajun (de Crăciun), pe 24 decembrie.
In zilele
noastre impodobirea acestuia a devenit una dintre cele mai
iubite datini (atat in mediul rural cat si urban, odata cu asteptarea in
seara de Ajun a lui Mos Craciun) deoarece, la impodobirea acestuia, participa cu drag toti membrii familiei.Beteala, globuletele colorate ce sclipesc in lumina lumanarilor si a luminitelor colorate ce dau parca viata bradului, steaua vestitoare a Nasterii Domnului Iisus cocotata in varful bradului, ingerasii care ne indeamna sa traim emotiile Nasterii Pruncului Sfant, toate ne anunta Seara cea Mare.
Colindul
Colindatorii ii simbolizeaza pe ingerii care cantau deasupra ieslei din Betleem, raspandind o "veste minunata", cea mai minunata de fapt: Nasterea Domnului.
Începând cu noaptea de 24 spre 25 decembrie, de la miezul nopţii şi până la revărsatul zorilor, uliţele satelor rasuna de glasul micilor colindatori.Pentru aceasta, gazdele impart nuci , mere si colaci.
Steaua
Din Ajunul Craciunului pana la sfarsitul zilelor de Craciun, pana la Sfantul Vasile, pana la Boboteaza sau chiar pana la Sfantul Ion umbla pe strazi Steaua dusa de “stelari". Copiii in special sunt cei care poarta vestea Nasterii Domnului intr-un fel mai deosebit: asemeni Magilor care-l cautau mergand dupa Steaua Sa.
Steaua este reprezentata fizic printr-o stea, pe schelet de lemn, cu 4-5-6-8 colturi, iar intre colturi stau intinse lanturi de hartie colorata. In centrul stelei sta o icoana de hartie cu Nasterea Domnului, Fecioara cu Pruncul sau numai Iisus. Uneori de stea se ataseaza un clopotel
Plugusorul este un stravechi obicei agrar, care se practica si azi, mai cu seama in Moldova. Imbracati in haine groase, cu caciuli impodobite cu panglici colorate si tinand in maini bice (reprezinta un rit de purificare) si clopotei (au rolul de a alunga spiritele rele), in ajunul sau chiar in ziua de Anul Nou, ceata de uratori, porneste sa colinde pe la rude si vecini.
Înclinată de mai multe ori în direcția unei anumite persoane, Sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe celui vizat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu